Dosarul „Mineriada” din 13-15 iunie 1990 este refăcut de la ZERO de trei procurori militari și are termen de finalizare 31 iulie 2024

Dosarul Mineriada din 13-15 iunie 1990 este refăcut de la zero de trei procurori militari și are termen de finalizare 31 iulie 2024.

Despre dosarul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 s-au scris pagini întregi de-a lungul anilor. Rechizitoriul a fost finalizat în 2017 și trimis la instanța supremă (ICCJ), unde a stat în camera preliminară timp de doi ani. În 2020, instanța a decis definitiv, menținând hotărârea inițială, să anuleze rechizitoriul și să retrimită dosarul la Parchetul Înaltei Curți-Secția Parchetelor Militare pentru a fi refăcut. Inițial, fuseseră trimiși în judecată fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director SRI Virgil Măgureanu. Înalta Curte a menținut atunci hotărârea inițială pronunțată în luna mai 2019, pe motiv de nulitate a rechizitoriului. Dosarul a stat mai bine de doi ani în cameră preliminară, la instanța supremă.

Ce s-a întâmplat în acești trei ani și jumătate? Evenimentele sângeroase din 13-15 iunie 1990, care au făcut ca România să fie privită în străinătate drept o țară barbară, s-au soldat cu patru morți prin împușcare și alți peste 1000 de răniți. Odată cu retrimiterea la Parchet a dosarului, procurorii militari au fost nevoiți să reia de la capăt întreaga anchetă.

În ce stadiu se află ancheta la Parchetul General

Ancheta este realizată, de la punctul zero, de trei anchetatori ai Secției Parchetelor Militare care, până la momentul cererii de începere a urmăririi penale față de Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu, au reaudiat aproape 80 la suta din persoanele care mai fuseseră audiate și în timpul primei anchete finalizate cu rechizitoriu.

Surse judiciare au explicat, în exclusivitate pentru Gândul, că odată ce rechizitoriul a fost anulat definitiv de instanță, a fost absolut necesar ca anchetatorii să solicite din nou documente altor instituții care au fost implicate în minisriada din 13-15 iunie 1990, majoritatea dintre ele fiind aceleași care  existau la dosarul vechi, să le pună cap la cap, însă au fost cerute și câteva documente noi. “E un volum de muncă foarte mare, mai ales că acestă cauză este foarte complexă, și mai mult, timpul lucrează în defavoarea anchetatorilor pentru că din declarațiile martorilor, persoanelor vătămate și chiar a celor  acuzați de săvârșirea unor infracțiuni, în asfel de cazuri se pot șterge din memorie multe detalii extrem de valoroase, au declarat sursele judiciare pentru Gândul. Aceleași surse au subliniat faptul că ancheta în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 are termen de finalizare 31 iulie 2024.

Nulitatea actelor de urmărire penală

În 13 iunie 2017, Parchetul General i-a trimis în judecată pe Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.

De asemenea, au fost trimiși în judecată: amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Judecătorii instanței supreme au motivat în decizia definitivă dată în 2020, de anulare a recizitoriului și trimiterea la parchet a dosarului, prin lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele „pretins comise” de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Mugurel Cristian Florescu, în perioada 11-12 iunie 1990, ”sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane”. Mai mult, instanța supremă a invocat atunci nulitatea mai multor acte de urmărire penală pe numele celor inculpaţi, constatând nulitatea rechizitoriului întocmit în cauză.

În cursul zilei de 16 aprilie 2024, Administrația Prezidențială a transmis un comunicat de presă conform căruia președintele Klaus Iohannis a semnat cererile de urmărire penală a lui Petre Roman, fost prim-ministru al Guvernului României, și a lui Gelu Voican Voiculescu, în calitate de fost viceprim-ministru al Guvernului României, în dosarul Mineradei din 13-15 iunie 1990.

„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis ministrului justiției, doamna Alina-Ștefania Gorghiu, cererile de urmărire penală astfel cum au fost solicitate, pentru faptele ce fac obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare, față de un fost prim-ministru al Guvernului României şi faţă de un fost viceprim-ministru al Guvernului României, în temeiul dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituţia României, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, ale art. 305 alin. (4) din Codul de procedură penală, luând în considerare şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ce îi vizează pe domnul Roman Petre, în calitate de fost prim-ministru al Guvernului României, și pe domnul Voiculescu Gelu-Voican, în calitate de fost viceprim-ministru al Guvernului României”.

Vă recomandăm să citiți și: